Portugalia și turismul ei rural

În urmă cu ani, ceea ce cunoşteam eu despre “Portocalia”(de bună seamă că este vorba de Portugalia în rostirea “mariuschicoşrostogănească”) era:

• că ne este o rudă mai îndepărtată,
• care are o echipă de fotbal unde o anume “perlă neagră”(Eusebio – pe numele său) făcea “legea şi jocul”(din când în când uitând că suntem “neamuri”, în cadrul calificărilor  pentru campionate importante, mondiale mai ales),
• pe unul dintre preşedinţii săi îl chema(poetic şi reverberator, deşi era socialist) Mario Soares.

Ce am aflat mai târziu are valenţe turistice căci acum mai cunosc că:

• Portugalia cu cei 800 km de coastă ( ţărm - tărâm de vis) şi cele 12 insule, prezintă o pasiune ancestrală pentru ocean - aici Atlanticul întâlnind Europa,
• ea este patrie a unui popor de cuceritori şi descoperitori (Vasco da Gama şi Magellan au fost portughezi),
• aici este locul unde se “fabrică” vinul de Porto şi  se cântă “fado”-ul.

Turismul rural în Portugalia, reglementat prin lege din anul 1986, poate fi practicat de familii de agricultori sau de rezidenţii din mediul rural posesori ai unor proprietăţi de interes particular, cu valoare arhitectonică sau istorică. “Turismo no Espaco Rural” (TER) propune case particulare, care pot fi frumoase ferme sau conace sau chiar castele din secolul XVIII, case rustice sau ferme în plină  activitate

„Radiografiind turistic”, Portugalia se împarte în opt zone promoţionale: Costa de Lisboa, Costa Verde, Costa de Prata, Montanhas, Planicies, Algarve, Azorele şi Madeira. Turismul rural reuneşte peste 100 de echipamente cu peste 1500 de paturi, la: ferme (quinta), conace (casa), castele (castelo), mori (moinho), vile (vila).

Există de asemenea numeroase campinguri în toată ţara, care oferă posibilitatea petrecerii unei vacanţe economice şi în plin contact cu natura; iar pentru tineri se înşiră în lungul ţării un lanţ de 18 hanuri.

“Vacanţele la ţară” în Portugalia oferă în mod deosebit animaţie, posibilitatea practicării sportului (înot, tenis, echitaţie, pescuit, vânătoare, golf) sau a participării la viaţa fermei - vacanţe active. 

Deviza lor este: “Un turist = un prieten. Zâmbeşte!”.

În această lume am cunoscut, în urmă cu aproape şase ani – în plină lună a lui florar(mai), un nobil conte, modest, părăsit de soţie şi ceilalţi membri ai familiei(copii), scăpătat, îngândurat, dar totuşi optimist într-o posibilă renaştere a domeniului prin turism. 
Drept urmare conacul, împrejurimile(viile terasate, mica capelă, depozitele uneltelor agricole, ş.a.) însoţite de istoria locului s-au transformat în perimetrul turistic ”Segredo do Abade” din localitatea Serzedelo – Guimaraes. “Secretul abatelui” atrage turiştii de limbă portugheză - care au citit povestea scriitorului Arnaldo Gama (romancier de la sfârşitul secolului XVIII, începutul secolului XIX) bazată pe fapte reale petrecute între familiile Morgado de Guardizela din Serzedelo şi Duarte Pinheiro din Nespereira, familii nobile implicate în luptele din timpul invaziei lui Napoleon – şi în egală măsură turişti din toate colţurile lumii, dornici de a cunoaşte locuri romantice şi de a purta discuţii cu un conte “în carne şi oase”.

Am petrecut, spre norocul meu, o minunată după amiază împreună, mi-a povestit – arătându-mi poze îngălbenite de timp – despre familia sa, despre străbuni, am vizitat domeniul şi am făcut schimb de impresii. 
După ce am luat masa, pe o splendidă terasă, devenită restaurant, ne-am despărţit ca doi buni prieteni, promiţând-ne a ne revedea. Era primul meu prieten de viţă nobilă, prin ale cărui vine curgea un veritabil sânge albastru portughez.

Timpul - la propriu şi la figurat - grijile, alte probleme şi implacabila scurgere a timpului au făcut să nu mai ştiu nimic despre nobilul conte de la Serzedelo...